Font Size

Cpanel
Ești aici: Acasa Clasa pregatitoare Scoala noastra Cine suntem? Strategii educationale

Analiza Swot

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda (tehnica) SWOT, analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele paliere :
oferta curriculară
 resursele umane
resursele materiale şi financiare
relaţiile cu comunitatea

a) Oferta curriculară
PUNCTE TARI
Pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune de întregul material curricular (planuri de învăţământ şi programe şcolare, programe şcolare alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumătoare etc.).
PUNCTE SLABE
Organizarea defectuoasă a CDŞ :
• managerial – oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor elevilor;
• administrativ – opţiunile nu se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei
• resurse umane – insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările (părinţilor şi copiilor) beneficiarilor.
OPORTUNITĂŢI
• Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor didactice.
• CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite domenii de activitate.
• Oferta CDŞ vine în sprijinul ameliorării fenomenului de absenteism şcolar şi contribuie la dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru învăţare.
• CDŞ permite valorificarea abilităţilor individuale.

AMENINŢĂRI
• Insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la cerinţele şi solicitările părinţilor şi elevilor poate scădea motivaţia acestora pentru învăţare precum şi interesul pentru această unitate de învăţământ. Există riscul micşorării numărului de cereri de înscriere în instituţie.
• Baza materială existentă nu permite realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor.
• Comunicarea deficitară între şcoală şi autoritatea locală poate afecta buna organizare a curriculumului şcolii.

b) Resurse umane
PUNCTE TARI
• personal didactic calificat în proporţie de 100 %
• ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I este de 60 %
• ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea didactică este de
43 %
• relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subalterni, profesori-părinţi, profesori-profesori etc.) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ
• există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice (există 16 comisii constituite pe diverse probleme) precum şi o bună coordonare a acestora
• ameliorarea relaţiei profesor-elev prin intermediul Consiliului Elevilor
PUNCTE SLABE
• slabă motivare datorită salariilor mici
• slabă participare la cursuri de formare şi perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe
• conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice
• conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum : organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, informatizarea învăţământului etc.

OPORTUNITĂŢI
• numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună
• varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de Programul Socrates – Comenius 2.1, CCD şi universităţi
• posibilităţile financiare de stimulare, motivare a cadrelor didactice
• întâlnirile frecvente de câte ori este cazul între cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu părinţii la nivelul clasei / şcolii, consultaţiile)

AMENINŢĂRI
• scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii, perfecţionarea, activităţile extracurriculare, confecţionarea materialelor didactice, pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.)
• scăderea prestigiului cadrelor didactice prin pensionarea unor profesori recunoscuţi pe plan local
• criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor

c) Resurse materiale şi financiare
PUNCTE TARI
• starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă corespunzătoare
• existenţa cabinetelor , laboratoarelor funcţionale pentru anumite discipline : informatică, fizică şi chimie, biologie, limba română, educaţie tehnologică, precum şi a unui cabinet de perfecţionare pentru învăţători, cabinet de asistenţă psihopedagogică
• şcoala beneficiază de o sală de sport
• şcoala dispune de fonduri băneşti extrabugetare
• şcoala are bibliotecă
PUNCTE SLABE
• fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat, biblioteca nu este conectată la reţeaua Internet
• sala de sport nu este dotată cu suficiente mijloace de învăţământ
• materialul didactic este insuficient şi depăşit
• fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru stimularea cadrelor didactice şi elevilor, pentru achiziţionarea unor echipamente şi materiale didactice, pentru întreţinerea spaţiilor şcolare
OPORTUNITĂŢI
• descentralizare şi autonomie instituţională
• parteneriat cu comunitatea locală (primărie, părinţi), ONG, firme
• existenţa unor spaţii (ex. cabinetul de informatică) ce pot fi închiriate în scopul obţinerii unor fonduri băneşti
• posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi productive şi de întreţinere a şcolii

AMENINŢĂRI
• administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale şi financiare existente
• degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor băneşti limitate, alocate pentru întreţinerea şcolii
• conştiinţa morală a elevilor privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare
• ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente

d) Relaţiile cu comunitatea
PUNCTE TARI
• semestrial – Comisia diriginţilor organizează întâlniri cu reprezentanţi ai Poliţiei în scopul prevenirii delincvenţei juvenile
• în şcoală s-au desfăşurat două programe educaţionale : „Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în şcoala generală" (Centrul de consiliere pentru familii cu copii cu dificultăţi în învăţare) şi „Integrarea şi reabilitarea copiilor cu deficienţe în /prin comunicare", proiecte în colaborare cu Şcoala Specială „Constantin Pufan";
• în şcoală se derulează numeroase programe de parteneriat:
 Programul Eco-Şcoală;
 Programul de prevenire şi combatere a consumului de droguri;
 Program de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
(în colaborare cu Poliţia de Frontieră, Direcţia de Sănătate Publică şi centrul Antidrog din cadrul Prefecturii);
 Program de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile - în colaborare cu Centrul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Călărași.
 Program de parteneriat cu Şcoala cu clasele I-VIII Baia de Aramă
• întâlniri semestriale cu Comitetul consultativ al părinţilor, suplimentate de consultaţii individuale cu părinţii
• dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi se realizează şi prin intermediul serbărilor şcolare
• contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi extracurriculare precum : excursii, vizite la muzee, vizionări de spectacole, acţiuni contabile cu cămine de bătrâni, orfelinate etc., introduc elevii în mediul comunitar şi contribuie la socializarea lor.

PUNCTE SLABE
• nu există legături de parteneriat cu primăria municipiului
• slabe legături de parteneriat cu O.N.G.-uri
• legăturile cu firme şi licee în vederea realizării unei orientări vocaţionale adecvate sunt insuficiente şi necoordonate
• puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică coparticiparea părinţilor
OPORTUNITĂŢI
• disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii (Primărie, ONG, Biserică, Poliţie, instituţii culturale)
• cererea exprimată de Consiliul reprezentativ al elevilor privind desfăşurarea de activităţi comune părinţi-profesori-elevi
• interesul liceelor de a-şi prezenta oferta educaţională
• interesul firmelor de a-şi recruta şi forma în perspectivă personal specializat
• responsabilitatea (altor şcoli) instituţii omoloage pentru schimburi de experienţă
AMENINŢĂRI
• organizarea defectuoasă a activităţilor de parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar inversarea efectelor scontate
• nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor poate conduce la slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolară
• instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere
• slaba informare privind specificul şi inadecvarea activităţilor propuse de către instituţiile partenere

Analiza P.E.S.T.E

ANALIZA P.E.S.T.E( politic, economic, social, tehnologic şi ecologic)

 Politic:

 Şcoala, alaturi de alte instituții, face parte dintr-o societate în schimbare, în căutarea şi promovarea valorilor reale, fiind supusă tranziţiei întregului sistem şi tuturor subsistemelor. Activitatea se desfăşoară având la bază Legea Învăţământului, ordinele şi notificările care susţin punerea în aplicare a reformei învăţământului, reforma managementului şcolar care vizează autonomia instituţiilor de învăţământ, pregătirea în domeniul managementului educaţional, raţionalizarea resurselor financiare şi umane

 Economic:

 Din acest punct de vedere se constată la nivel naţional creşterea ratei şomajului pe fondul orientarii tinerilor cu preponderenţă spre liceele teoretice şi nu spre şcolile profesionale, deşi cererea de locuri de muncă în domeniu depăşeşte oferta.

 Cu toate că legislaţia financiară permite atragerea de surse extrabugetare la nivelul unitaţilor de învăţământ, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru şcoli este în continuare scăzut.

 Situaţia materială precară a multor părinţi este, în unele situaţii, cauza interesului scăzut faţă de şcoală al elevilor.

 Toţi aceşti factori econmici au efecte grave: dezinteres, absenteism. Tocmai de aceea impactul programelor sociale (supliment de hrană, manuale, rechizite gratuite, burse) este ridicat.

Social:

 Implicarea părinţilor în procesul instructiv-educativ a scăzut. Multi dintre elevi provin din familii sărace, dezorganizate. Efectele acestor probleme sociale se resimt asupra pregătirii elevilor.

 O alta problemă socială este tendinţa mass-mediei de a prezenta ca regulă aspectele negative, cu efecte negative pe termen lung, şcoala trebuie să facă eforturi pentru a înlătura sau atenua aceste efecte.

 Tehnologic:

 Pe plan naţional şi mondial se constată un accent pus pe tehnologia informaţiei şi comunicării. S-a implementat programul AEL, existând un număr de 40 calculatoare in toate locațiile școlii.  Clasele având în medie 25-30 elevi, profesorii nu pot asigura un caracter interactiv, iar imposibilitatea de a angaja un informatician ingreunează predarea in sistem AeL.

 Ecologic:

 Pe măsura ce tehnologia se perfecţioneaza, stilul nostru de viaţă se schimbă. Preocupările în domeniul ecologic, din grija faţă de generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluării, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest sens şcoala noastră participă la programe de educaţie civică şi ecologică iniţiate de cadrele didactice sau de partenerii sociali.

Optiuni strategice

 Opţiunile strategice propuse vor indica priorităţile fiecărei ţinte în alocarea şi utilizarea resurselor disponibile

I. Urmărirea implementării reformei manageriale în toate ariile de activitate majore (educativ, ştiinţific, financiar, administrativ) pentru a dezvolta caracteristici instituţionale de calitate

II. Creşterea calităţii procesului instructiv-educativ, a nivelului de competenţă si performanţă a elevilor

III. Atragerea resurselor financiare şi dezvoltarea bazei materiale

IV. Optimizarea relaţiei şcoala – famiie-comunitate, prin promovarea unei politici de colaborare cu autorităţile administrative, organizaţii nonguvernamentale în cadrul procesului de dezvoltare a instituţiei

Tinte strategice

Tinte strategice:

Ţ1. Asigurarea calităţii actului educaţional

Ţ2. Formarea continuă a cadrelor didactice în perspectiva unui învăţământ centrat pe competențe

Ţ3. Realizarea de programe educaţionale specifice nevoii de formare a elevilor
Ţ4. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate de gândire şi exprimare
Ţ5. Dezvoltarea de proiecte/parteneriate educaţionale (locale, judeţene, interjudeţene, naţionale, europene)

Ţ6. Redimensionarea relaţiei şcoală-familie-comunitate

 Ţ1. Asigurarea calităţii actului educaţional prin:


1. Stabilirea unei strategii care să vizeze îmbunătăţirea calităţii educaţiei;
2. Implementarea şi evaluarea acestei strategii;

3. Participarea echipei manageriale, a cadrelor didactice la cursuri de management educaţional;
4. Antrenarea elevilor capabili de performanţă în vederea participării lor la concursuri şi olimpiade şcolare;

4. Crearea unui curriculum la decizia şcolii (CDŞ) în concordanţă cu resursele umane şi materiale din şcoală;

5. Utilizarea laboratorului de informatică, a echipamentelor TIC disponibile

Ţ2. Formarea continuă a cadrelor didactice în perspectiva  învăţământului  centrat pe competențe,  prin:


1.Participarea cadrelor didactice la cursurile de perfecţionare organizate de I.S.J. şi C.C.D.;

2. Participarea cadrelor didactice la consfatuiri, cercuri pedagogice, şedinţele comisiilor metodice, alte forme

3. Diversificarea ofertei CDŞ-ului;

4. Consultarea elevilor si a părinţilor pentru stabilirea disciplinelor opţionale.

Ţ3. Realizarea de programe educaţionale specifice nevoii de formare a elevilor prin:
1. Antrenarea şi participarea elevilor la activităţi curriculare şi extracurriculare care să-i formeze ca viitori cetăţeni într-o lume a cunoaşterii;

2. Realizarea unui demers educational care să asigure şanse egale  elevilor cu nevoi speciale
3. Organizarea Consiliului Elevilor astfel încât membrii acestuia să participe activ la bunul mers al programului educativ din şcoală cu implicaţie directă în societate.

Ţ4. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate de gândire şi exprimare, prin:
1. Încheierea unui contract cu o firmă specializată în asigurarea securităţii elevilor

2. Realizarea parteneriatelor cu diferite instituţii, cu Poliţia, Jandarmeria;
3. Libertatea alegerii apartenenţei la culte religioase în conformitate cu tradiţia familiei;

4. Realizarea paginii web a şcolii, a unor reviste  ale cadrelor didactice şi elevilor, a unor

site-uri de colaborare on-line

Ţ5. Dezvoltarea de proiecte/parteneriate educationale (locale, judeţene, interjudeţene, naţionale, europene)prin:


1. Participarea la cursuri de formare pentru elaborarea de proiecte;
2.    Formarea unor echipe pentru întocmirea proiectelor de parteneriat educational;

3. Cultivarea în rândul elevilor a nevoii de educaţie permanentă;
4. Cunoaşterea standardelor educaţionale europene.


Ţ6. Redimensionarea relaţiei şcoală-familie-comunitate prin:

1. Realizarea unui parteneriat cu părinţii elevilor, la nivelul şcolii; 
2. Lectorate cu părintii pe diferite teme;

3. Identificarea şi stabilirea în cadrul şedinţelor cu părinţii a adevăratelor probleme cu care ei se confruntă în educarea propriului copil;

4. Susţinerea unor dezbateri care au ca scop principal rezolvarea acestor probleme;

5. Implicarea părinţilor, a membrilor comunităţii locale în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi educative in cadrul unui AFTER SCHOOL

Abonati-va la newsletter si veti fi la curent cu ultimele stiri.

Mesaj rapid






Articole postate recent

Prev Next

Viziunea scolii

VIZIUNEA ȘCOLII ”Școala  nu poate avea decât două scopuri. Primul e s...

In asteptare lui Mos Craciun..…

Școala noastră îmbracă haina de sărbătoare! Spiridușii lui Moș Crăciun s-a...

Online acum

Avem 6 vizitatori și niciun membru online